Acasă › Ghid SEO › Cum se scrie o pagină care răspunde la o întrebare
Cum se scrie o pagină care răspunde la o întrebare
Structura corectă presupune ca răspunsul la întrebarea din titlu să apară în primele 40 până la 60 de cuvinte, înaintea oricărei introduceri. Continuați cu subtitluri formulate tot ca întrebări, iar un studiu prezentat la conferința KDD din 2024 arată că citatele din surse și statisticile concrete cresc vizibilitatea în motoarele generative cu până la 22%, spre deosebire de repetarea cuvintelor cheie, care dăunează.
Textele de pe site-uri sunt scrise, aproape întotdeauna, ca niște compuneri: introducere, dezvoltare, concluzie. E fix ordinea greșită. Cititorul de pe internet nu citește până la concluzie, iar un motor care extrage un pasaj ia primul care pare complet.
Regula care schimbă totul: răspunsul întâi
„Alegerea unei asigurări este o decizie importantă, care depinde de mai mulți factori. În ultimii ani, piața asigurărilor din România a cunoscut o dezvoltare puternică, iar oferta este tot mai variată. În cele ce urmează vom analiza..."
„Diferența e simplă: RCA acoperă pagubele pe care le produceți altcuiva și e obligatorie, iar CASCO acoperă pagubele propriei mașini și e opțională. Dacă mașina valorează sub 5.000 de euro, mulți proprietari aleg doar RCA."
Al doilea text începe cu răspunsul. Cine îl citește află ce voia să afle în zece secunde. Iar un motor care caută un pasaj de citat îl are gata, la începutul paginii.
Un bloc de răspuns bun are între 40 și 60 de cuvinte și se înțelege scos din context.
Testul: acoperiți restul paginii și citiți doar acel paragraf. Dacă are sens de unul singur, poate fi citat. Dacă începe cu „de aceea" sau „așa cum am văzut mai sus", nu poate.
Subtitlurile sunt întrebări, nu etichete
Un subtitlu care spune „Aspecte generale" nu ajută pe nimeni. Unul care spune „Cât costă o poliță RCA pentru un șofer sub 25 de ani" corespunde unei căutări reale și devine, el singur, un punct de intrare în pagină.
| În loc de | Scrieți |
|---|---|
| Considerații generale | Ce acoperă și ce nu acoperă polița |
| Aspecte financiare | Cât costă și de ce depinde prețul |
| Procedura | Ce faceți în primele 24 de ore după accident |
| Concluzii | Care variantă vi se potrivește |
Pe articolele noastre am mers mai departe: subtitlurile formulate ca întrebare devin automat și date structurate de tip întrebări frecvente. Adică aceeași muncă produce și un text mai bun de citit, și o informație pe care motorul o poate reda direct.
Cuprinsul, care nu e decorativ
Pe articolele de peste o mie de cuvinte punem un cuprins generat automat din subtitluri. Are trei efecte, în ordinea importanței:
- Cititorul vede din prima dacă pagina conține ce caută și sare direct acolo.
- Fiecare secțiune capătă o adresă proprie, deci poate fi trimisă cuiva ca legătură.
- Motorul de căutare vede structura completă a paginii înainte de a o parcurge.
Detaliu care contează: îl generăm pe server, nu în browser. Un cuprins construit din cod se vede doar de cine execută codul, iar în capitolul 3 am arătat ce se întâmplă atunci. Iar dacă articolul are sub trei subtitluri, nu punem cuprins deloc; un cuprins cu două intrări e zgomot.
Cât de lung trebuie să fie
Nu există un număr magic de cuvinte, în ciuda a ce veți citi prin articole. Există însă o întrebare utilă: ați răspuns complet la întrebarea din titlu?
Dacă întrebarea e „ce documente îmi trebuie pentru viza Schengen", răspunsul complet are o listă și câteva precizări, deci vreo 600 de cuvinte. Dacă e „cum aleg o asigurare de locuință", răspunsul complet cere comparații, deci vreo 1.500.
Textul întins ca să atingă o țintă de cuvinte se simte, iar cititorul îl abandonează. Cel prea scurt lasă întrebarea deschisă, iar omul se întoarce la căutare, ceea ce e semnalul cel mai clar că pagina nu și-a făcut treaba.
Ce transformă un text bun într-unul citabil
Aici avem, pentru prima dată, măsurători. O lucrare prezentată la conferința KDD în 2024, semnată de cercetători de la Princeton și de la alte trei instituții, a testat nouă moduri de a modifica un text și a măsurat cât de des ajunge citat de un motor generativ.
| Ce s-a testat | Efectul |
|---|---|
| Adăugarea de citate din surse sau experți | Cel mai bun rezultat la vizibilitate, cu 22% peste textul nemodificat |
| Adăugarea de statistici cu cifre concrete | Până la 37% îmbunătățire la modul în care e perceput textul |
| Citarea surselor | Îmbunătățire, și cel mai bine în combinație cu altele |
| Repetarea cuvintelor cheie | Mai rău decât a nu face nimic. 21,9 față de 24,1 pentru textul nemodificat |
Ultimul rând merită subliniat: practica cea mai răspândită în textele „optimizate" produce rezultate sub nivelul de a nu interveni deloc. Cifrele de mai sus sunt cele măsurate pe Perplexity, un motor real, nu într-un laborator.
Tradus în instrucțiuni de scris: puneți cifre concrete cu sursa lor, citați pe cineva care știe, și nu repetați expresia țintă. E aproape exact ce ați face dacă ați scrie pentru un om exigent.
Structura completă a unei pagini
- Titlu care conține întrebarea, formulat ca un om, nu ca un catalog.
- Răspunsul, în primele 40 până la 60 de cuvinte.
- Cuprinsul, dacă textul e lung.
- Secțiuni cu subtitluri-întrebare, fiecare cu răspunsul ei la început.
- Cifre, exemple, un tabel unde se compară lucruri.
- Ce trebuie să facă cititorul mai departe, concret.
- Sursele, într-o secțiune proprie, cu legături care chiar funcționează.
- Cine a scris și când a fost actualizat.
Testul rapid, pe orice pagină existentă
- Citiți doar primul paragraf. Ați aflat răspunsul?
- Citiți doar subtitlurile. Se înțelege despre ce e pagina?
- Acoperiți pagina și lăsați un singur paragraf vizibil. Are sens singur?
- Numărați cifrele concrete din text. Zero e un semn prost.
- Căutați expresia țintă. Dacă apare de mai mult de câteva ori, scoateți-o.
- Există o secțiune de surse, cu legături care funcționează?