Acasă › Ghid SEO › De ce contează cine semnează, nu doar ce scrie
De ce contează cine semnează, nu doar ce scrie
Întrebarea vine de obicei pe la a patra lună de colaborare, formulată aproape identic de fiecare dată: „am conținut bun, de ce nu urcăm?". Aproape întotdeauna răspunsul nu ține de text. Ține de faptul că, din locul în care se uită Google, nu se vede cine îl scrie.
E-E-A-T e prescurtarea pe care Google o folosește pentru patru semnale: experiență, expertiză, autoritate și încredere. Capitolul acesta explică ce se poate demonstra concret pentru fiecare, ce nu se poate, și de ce chiar și un instrument bine făcut de verificare trage concluzii greșite dacă îl crezi pe cuvânt.
Ce este și, mai ales, ce nu este
Prima corectură, cea care scutește de bani cheltuiți degeaba: nu există un scor E-E-A-T la Google. Documentația oficială spune explicit că „E-E-A-T itself isn't a specific ranking factor", adică nu e o valoare pe care sistemul o calculează pentru site-ul dumneavoastră și pe care ați putea să o urcați direct.
Ce există în schimb sunt oameni. Google plătește evaluatori care primesc rezultate de căutare și le notează după un ghid public de câteva sute de pagini. Notele lor nu schimbă poziția niciunui site, dar servesc la antrenarea și verificarea sistemelor automate. Ghidul acela descrie ce înseamnă un rezultat bun, iar E-E-A-T e vocabularul din el.
Consecința practică: nu optimizați un scor, ci faceți verificabile lucrurile pe care un evaluator, un algoritm sau un asistent AI le caută pe pagină. Diferența pare subtilă și nu este. Prima variantă duce la trucuri, a doua la un site pe care se poate avea încredere.
Încrederea le anulează pe celelalte trei
Cele patru litere nu au greutate egală. Ghidul evaluatorilor e neobișnuit de tranșant:
Trust is the most important member of the E-E-A-T family because untrustworthy pages have low E-E-A-T no matter how Experienced, Expert, or Authoritative they may seem.
Ghidul Google pentru evaluatorii calității căutării, versiunea din 11 septembrie 2025
Tradus în consecințe: un site cu articole excelente, semnate de un specialist real, care nu spune însă cine îl operează, nu e „un site bun cu o mică lipsă". E un site cu E-E-A-T scăzut, indiferent cât de bune sunt articolele. Încrederea nu se adună la celelalte, le plafonează.
Pragul urcă suplimentar pentru site-urile pe care ghidul le numește YMYL, adică cele care ating banii, sănătatea sau siguranța cititorului. Pentru ele, cerința e formulată fără nuanțe:
Any site that handles personal, private or sensitive data must provide extensive contact information.
Ghidul evaluatorilor, secțiunea 4.5.1
Un magazin, o clinică, un broker de asigurări sau un cabinet de avocatură fără date de identificare complete nu primesc o notă mai mică. Primesc nota cea mai mică.
Un detaliu care contează pentru site-urile românești și pe care instrumentele internaționale îl ratează: același ghid precizează că „different locales... may have their own conventions and standards". Un cod unic de înregistrare și un număr de ordine în Registrul Comerțului sunt exact echivalentul local al informației pe care ghidul o cere. Instrumentele care caută tipare americane nu le recunosc și raportează lipsă acolo unde totul e în regulă.
Ce se poate arăta și ce rămâne vorbă goală
Aici e linia care desparte un site credibil de unul care doar se laudă. Ghidul o trasează el însuși:
E-E-A-T assessments should be based on the MC itself... verifiable credentials, etc, not just website or content creator claims of „I'm an expert!".
Ghidul evaluatorilor, secțiunea 5.6
Cu alte cuvinte, afirmația despre sine nu valorează nimic fără ceva care o susține. Tabelul de mai jos e traducerea directă a acestei reguli în elemente care ori există pe site, ori nu.
| Ce scrie pe site | Ce îl face verificabil |
|---|---|
| „Peste 20 de ani de experiență" | Același an de început pe toate paginile, proiecte cu dată, an de înființare din date structurate care nu contrazice textul |
| „Suntem specialiști" | Nume de autor pe fiecare articol, legătură către o biografie care chiar există, pregătire descrisă în biografie |
| „Firmă serioasă" | Denumire cu formă juridică, cod fiscal care trece verificarea cifrei de control, număr de ordine în Registrul Comerțului, adresă poștală |
| „Clienții ne apreciază" | Recenzii pe platforme independente. Nota pe care v-o dați singur nu contează |
Ultimul rând merită insistență, fiindcă e greșeala cea mai răspândită și cea mai ușor de făcut cu bună credință. Multe teme de site oferă o casetă cu stele și o notă medie, marcată în cod ca date structurate. Ghidul e explicit despre valoarea ei:
„Reviews" by the product manufacturer („Our product is great!") or „reviews" from an influencer who is paid to promote the product are not as trustworthy due to the conflict of interest.
Ghidul evaluatorilor, secțiunea despre încredere
O notă pe care v-o acordați singur nu adaugă încredere. În cel mai bun caz e ignorată, în cel mai rău e citită ca încercare de a induce în eroare, ceea ce atinge exact litera care plafonează tot restul. Am scos o astfel de casetă de pe propriul nostru site din acest motiv.
Trei site-uri din același domeniu, trei rezultate
Fiindcă niciunul dintre instrumentele existente nu verifica ce trebuia pentru site-uri românești, am construit unul. Analizează între zece și șaisprezece pagini dintr-un site, nu doar pagina de start, fiindcă unele contradicții apar doar prin comparație: firma se numește într-un fel pe „despre noi", altfel în termeni și condiții, iar experiența declarată e de optsprezece ani într-un loc și de douăzeci și opt în altul.
Cel mai limpede exemplu vine din asigurări, unde avem trei site-uri în același domeniu reglementat, cu aceleași obligații legale de identificare. Măsurate pe 18 august 2026:
| Site | Punctaj | Unde pierde |
|---|---|---|
| asigurari.biz | 100 | Nicăieri. Identitate, consistență, autor și conținut, toate la maximum |
| asigurarioneste.com | 91 | Identitate impecabilă, dar paginile au în medie 466 de cuvinte și niciuna nu invocă experiență proprie |
| asigurari-ssl.ro | 69 | Pierde toate cele 20 de puncte pe autor: singurul articol nu e semnat de nimeni |
Aceleași reguli, același domeniu, treizeci și unu de puncte diferență. Merită desfăcut, fiindcă fiecare dintre cele trei ilustrează altceva.
Ce înseamnă o sută
Nu înseamnă „E-E-A-T perfect", cum explicăm mai jos. Înseamnă că toate semnalele care se pot verifica citind paginile sunt în regulă: firma e numită cu formă juridică, codul fiscal trece verificarea cifrei de control, numărul din Registrul Comerțului există, cele șase pagini de conținut sunt semnate, iar articolele citează surse din afara site-ului.
Cum pierzi nouă puncte fără să greșești nimic
Al doilea site are identitatea la fel de bună. Pierde exclusiv pe conținut, din două motive care se aud des ca reproș: paginile sunt scurte, iar textul nu spune niciodată „am făcut", „am întâlnit", „la noi se întâmplă". E scris impersonal, corect și interschimbabil cu al oricui.
Un detaliu de proiectare se vede tot aici. Site-ul nu are articole, deci dimensiunea „autor" apare ca zero din zero și iese din calcul, în loc să fie punctată cu zero. Un site de prezentare fără blog nu e pedepsit că nu are blog. Regula, pe care o aplicăm peste tot: nu se scad puncte pentru un test care nu avea ce să verifice.
Cum pierzi treizeci și unu
Al treilea site pică pe ceva foarte concret. Are un singur articol, iar acela nu are nume de autor, nici în text, nici în datele structurate, și nu trimite spre o pagină de prezentare a cuiva. Toate cele douăzeci de puncte ale dimensiunii se pierd dintr-o dată. Plus încă două, fiindcă pagina de contact nu se găsește pornind de la pagina de start.
Asta e forma practică a titlului acestui capitol. Conținutul nu e mai slab decât în altă parte. Doar că nu se știe cine îl scrie, iar din locul în care se uită Google diferența asta cântărește o cincime din notă.
Cifrele nu sunt însă partea interesantă a capitolului. Un instrument construit de noi, care ne dă nouă note mari, nu dovedește nimic. Partea care merită citită e cealaltă: de câte ori a greșit până să ajungă aici.
De șapte ori instrumentul a spus un neadevăr
Fiecare dintre erorile de mai jos a fost descoperită rulând instrumentul pe site-uri reale, nu citind codul. Fiecare arăta, pe ecran, exact ca o problemă adevărată.
Numărul de telefon care „lipsea"
Un site își publica telefonul în formă internațională, cu prefix de țară. Verificarea aștepta forma locală și raporta lipsa numărului de telefon pe un site care îl avea la vedere în antet, pe fiecare pagină.
De aici încolo, orice raport care spune „lipsește" merită mai întâi o privire pe pagină.
Codul fiscal pe care legea cere să îl publicați
Cea mai instructivă dintre toate. Un asistent în brokeraj de asigurări e obligat de normele sectorului să scrie pe seama cărui broker lucrează, iar brokerul acela are propriul cod fiscal. Instrumentul a găsit două coduri diferite pe același site, a numit-o contradicție de identitate și a cerut, în fapt, ștergerea unei mențiuni impuse de lege.
Un instrument care nu cunoaște reglementările dintr-un domeniu produce recomandări care vă pun în neregulă. Corectura a fost să recunoască formulările de tipul „în numele și pe seama", dar o singură apariție neîncadrată readuce codul în comparație, ca să nu ascundem contradicții adevărate.
Paginile de listare judecate ca articole
Blogul, arhivele de categorie și paginile de rezultate conțin patruzeci de cuvinte și o listă de legături. Numărate laolaltă cu articolele, trăgeau media în jos: un site cu articole de o mie cinci sute de cuvinte apărea cu „cinci sute de cuvinte pe pagină". Verificarea cerea, practic, text de umplutură pe paginile de navigare.
Formula corectă a venit abia la a patra încercare. Primele trei excludeau, pe rând, prea puțin sau prea mult, iar una dintre ele arunca afară ghidurile lungi care au cuprins, tocmai fiindcă un cuprins înseamnă multe legături.
Calificările autorului, căutate unde nu erau
Verificarea căuta pregătirea autorului în corpul articolului. Dar pe un site bine făcut biografia nu stă în articol, ci pe pagina autorului, unde trimite semnătura. Instrumentul penaliza exact structura corectă.
Trei site-uri au fost raportate ca „fără calificări menționate" în timp ce aveau biografii complete, la un clic distanță.
Instituțiile românești lipsă din lista de autorități
Verificarea care se uită dacă articolele citează surse serioase pornise cu o listă de domenii academice și guvernamentale în stil american. Instituțiile din România nu folosesc terminația .gov, deci nu erau recunoscute. Articole care citau autoritatea de supraveghere sau fondul de garantare din domeniul asigurărilor primeau „nicio sursă citată".
La care se adaugă două erori de aceeași natură: numerele de ordine ale întreprinderilor individuale, scrise cu literă în față, nu erau citite deloc, deci o firmă înregistrată corect apărea neînregistrată. Iar o verificare ajunsese să se contrazică singură, cerând să precizăm ceva ce era deja precizat în fraza pe care tocmai o citise.
Și una care e încă acolo
Cele de sus sunt reparate. Următoarea nu este, și o scriem tocmai fiindcă e mai instructivă așa.
Instrumentul încearcă să recunoască singur dacă un site atinge bani, sănătate sau siguranță, ca să ridice pragul de identificare. Dintre cele trei site-uri de asigurări din tabelul de mai sus, primele două sunt clasificate corect. Al treilea, care vinde exact același tip de produs, nu este, fiindcă are prea puțin text pentru ca semnalele să treacă pragul de recunoaștere.
Efectul practic e mic aici, fiindcă site-ul are oricum identitatea completă. Dar dacă nu ar fi avut-o, nota lui ar fi fost mai blândă decât merită, iar noi am fi citit un raport liniștitor despre un site cu o problemă reală. Un instrument care se înșală în favoarea dumneavoastră e mai periculos decât unul care se înșală împotriva dumneavoastră, fiindcă nimeni nu contestă o veste bună.
Concluzia care contează pentru dumneavoastră nu e lista de erori, ci ce se învață din ea. Un instrument automat vă spune unde să vă uitați, nu ce e adevărat. Orice raport de audit, de la oricine, inclusiv de la noi, e o listă de locuri de verificat. Verdictul îl dă un om care se uită la pagină.
Merită adăugat aici și un caz mărunt din aceeași măsurătoare. Am cerut instrumentului să analizeze unul dintre domeniile noastre și a raportat rezultate pentru altul. Nu era o eroare: domeniul redirecționează, iar instrumentul raportează gazda pe care ajunge efectiv, nu pe cea cerută. Fără comportamentul ăsta, ați primi constatări despre un site și le-ați aplica altuia.
Ce nu se poate măsura de la distanță
Ghidul evaluatorilor cere ca reputația să fie stabilită din trei direcții: ce spune site-ul despre sine, ce e vizibil pe pagină și, esențial, ce spun alții. Ultima e cea mai grea și e complet în afara site-ului dumneavoastră: recenzii independente, mențiuni în presă, referințe de la alți profesioniști, discuții în comunități.
Niciun instrument care citește codul unei pagini nu poate evalua asta. Unul care pretinde contrariul vă vinde o cifră inventată. Din acest motiv, instrumentul nostru declară explicit reputația ca nemăsurabilă de la distanță și nu o punctează deloc, în loc să o treacă drept zero. Regula pe care o aplicăm peste tot: nu se acordă și nu se scad puncte pentru un test care nu a rulat.
Ceea ce înseamnă și că un punctaj de o sută nu se traduce prin „E-E-A-T perfect". Se traduce prin „toate semnalele care se pot verifica automat sunt în regulă". Partea grea, ce spun alții despre dumneavoastră, rămâne de construit în timp și nu se rezolvă din cod.
Ce puteți verifica singur astăzi
- Deschideți „despre noi", „contact" și „termeni și condiții" una după alta. Firma se numește la fel în toate trei? Codul fiscal e același? Anul de început e același?
- Căutați pe site denumirea completă cu formă juridică, codul fiscal și numărul din Registrul Comerțului. Dacă un vizitator nu le găsește în două clicuri, nici Google nu le găsește.
- Deschideți un articol. Are un nume de autor? Numele duce undeva? Acolo unde duce scrie ce pregătire are omul?
- Dacă aveți o casetă cu note și stele pe care v-o generează singur site-ul, scoateți-o.
- Dacă lucrați cu bani, sănătate sau siguranță, recitiți paragraful despre YMYL. Pragul pentru dumneavoastră e mai sus decât pentru restul.
Surse
- Ghidul Google pentru evaluatorii calității căutării, versiunea din 11 septembrie 2025, secțiunile 2.5.3, 4.5.1, 5.5 și 5.6.
- Documentația Google pentru creatori, „Creating helpful, reliable, people-first content".
- Punctajele din tabel au fost măsurate pe 18 august 2026 cu unealta de audit de pe goai.ro.