Acasă › Blog › Instalarea și configurarea LAMP pe Ubuntu pas cu pas
Instalarea și configurarea LAMP pe Ubuntu pas cu pas
13 august 2025 · Dorel Tănase, specialist în servicii SEO din 2007 · Linux
Instalarea și configurarea LAMP pe Ubuntu pas cu pas rămâne cea mai directă cale de a pune un site PHP pe un server propriu: patru componente, toate din depozitele oficiale, instalate în mai puțin de o oră. Ghidul de față este scris pentru Ubuntu Server 24.04 LTS, care aduce Apache 2.4, MySQL 8.0 și PHP 8.3, și este cel pe care îl folosim la configurarea serverelor de test pentru clienți.
Presupunem că aveți un server proaspăt instalat, acces SSH cu un utilizator care poate rula sudo și un domeniu care indică spre adresa IP a serverului. Fiecare pas se încheie cu o verificare, ca să nu descoperiți la final că ceva a rămas neconfigurat.
Instalarea și configurarea LAMP pe Ubuntu pas cu pas
LAMP înseamnă Linux, Apache, MySQL și PHP. Apache primește cererile din browser, PHP generează paginile, MySQL păstrează datele, iar Linux le găzduiește pe toate. Alternativa cu Nginx în locul Apache (LEMP) este la fel de răspândită, dar Apache are avantajul fișierelor .htaccess, pe care le folosesc WordPress și majoritatea aplicațiilor PHP fără configurare suplimentară.
Pasul 1: actualizarea sistemului
Începeți cu actualizarea listei de pachete și a sistemului. Pe un server nou, pasul poate dura câteva minute și poate cere repornire dacă s-a actualizat nucleul.
sudo apt update && sudo apt upgrade -y
sudo reboot # doar dacă apare mesajul „System restart required”
Pasul 2: instalarea Apache
sudo apt install apache2 -y
sudo systemctl enable --now apache2
systemctl status apache2 --no-pager
Deschideți adresa IP a serverului în browser. Pagina „Apache2 Default Page” confirmă că serverul web răspunde. Dacă pagina nu se încarcă, firewall-ul este cauza obișnuită: permiteți traficul web cu profilul Apache Full, care deschide porturile 80 și 443, așa cum explicăm pe larg în ghidul despre configurarea firewall-ului cu UFW.
sudo ufw allow OpenSSH
sudo ufw allow "Apache Full"
sudo ufw enable
sudo ufw status
Activați și modulul de rescriere, de care depind adresele prietenoase din aproape orice aplicație PHP:
sudo a2enmod rewrite headers
sudo systemctl restart apache2
Pasul 3: instalarea și securizarea MySQL
sudo apt install mysql-server -y
sudo systemctl enable --now mysql
sudo mysql_secure_installation
Scriptul de securizare pune câteva întrebări: activarea validării parolelor, ștergerea utilizatorilor anonimi, blocarea autentificării root de la distanță, ștergerea bazei de test. Răspundeți da la toate. Pe Ubuntu, utilizatorul root al MySQL se autentifică prin socket, deci comanda sudo mysql intră fără parolă; nu este o problemă de securitate, fiindcă cere drepturi de root pe sistem.
Nu folosiți root pentru aplicații. Creați o bază de date și un utilizator dedicat pentru fiecare site, cu drepturi doar pe baza lui:
sudo mysql
CREATE DATABASE site_ro CHARACTER SET utf8mb4 COLLATE utf8mb4_unicode_ci;
CREATE USER 'site_ro'@'localhost' IDENTIFIED BY 'parola-lunga-generata';
GRANT ALL PRIVILEGES ON site_ro.* TO 'site_ro'@'localhost';
FLUSH PRIVILEGES;
EXIT;
Setul de caractere utf8mb4 este obligatoriu pentru diacritice și emoji; vechiul utf8 din MySQL acoperă doar trei octeți și trunchiază unele caractere.
Pasul 4: instalarea PHP
Ubuntu 24.04 livrează PHP 8.3. Instalați interpretorul, modulul pentru Apache și extensiile de care au nevoie aplicațiile obișnuite:
sudo apt install php libapache2-mod-php php-mysql php-curl php-gd php-mbstring php-xml php-zip php-intl php-bcmath -y
php -v
Spuneți-i lui Apache să servească index.php înaintea lui index.html, editând /etc/apache2/mods-enabled/dir.conf și mutând index.php pe prima poziție din DirectoryIndex, apoi reporniți Apache. Verificați cu un fișier de test:
echo "<?php phpinfo();" | sudo tee /var/www/html/info.php
sudo systemctl restart apache2
Pagina de la adresa /info.php trebuie să afișeze versiunea PHP și lista extensiilor. Ștergeți fișierul imediat după verificare: expune configurația serverului oricui.
Pasul 5: gazda virtuală pentru domeniu
Un server poate găzdui mai multe site-uri, fiecare cu propria gazdă virtuală. Creați dosarul site-ului și fișierul de configurare:
sudo mkdir -p /var/www/exemplu.ro/public
sudo chown -R $USER:www-data /var/www/exemplu.ro
sudo nano /etc/apache2/sites-available/exemplu.ro.conf
<VirtualHost *:80>
ServerName exemplu.ro
ServerAlias www.exemplu.ro
DocumentRoot /var/www/exemplu.ro/public
<Directory /var/www/exemplu.ro/public>
AllowOverride All
Require all granted
</Directory>
ErrorLog ${APACHE_LOG_DIR}/exemplu.ro-error.log
CustomLog ${APACHE_LOG_DIR}/exemplu.ro-access.log combined
</VirtualHost>
sudo a2ensite exemplu.ro.conf
sudo a2dissite 000-default.conf
sudo apache2ctl configtest
sudo systemctl reload apache2
AllowOverride All permite fișierele .htaccess din dosarul site-ului. Testul de configurare trebuie să răspundă Syntax OK; dacă nu, mesajul indică linia greșită. Permisiunile pe dosar urmează regulile pe care le-am descris în ghidul despre chmod și chown: 755 pe dosare, 644 pe fișiere, proprietar utilizatorul dumneavoastră, grup www-data.
Pasul 6: HTTPS cu Let's Encrypt
Certbot instalat din snap configurează certificatul, rescrie gazda virtuală pentru portul 443 și adaugă redirecționarea de la HTTP. Reînnoirea se face automat, printr-un temporizator systemd.
sudo snap install --classic certbot
sudo ln -s /snap/bin/certbot /usr/bin/certbot
sudo certbot --apache -d exemplu.ro -d www.exemplu.ro
sudo certbot renew --dry-run
Domeniul trebuie să indice deja spre server, altfel validarea eșuează. Detalii despre ciclul de viață al certificatelor și despre erorile de reînnoire găsiți în articolul despre configurarea și reînnoirea certificatelor SSL/TLS.
Configurări de după instalare
PHP-FPM în locul modulului Apache
Modulul libapache2-mod-php rulează PHP în interiorul fiecărui proces Apache și obligă Apache să folosească modelul prefork, mai lent la trafic mare. PHP-FPM rulează PHP separat, iar Apache trece în modelul event. Pentru un server care va găzdui mai mult decât un site de prezentare, merită trecerea încă de la început:
sudo apt install php8.3-fpm -y
sudo a2dismod php8.3 mpm_prefork
sudo a2enmod mpm_event proxy_fcgi setenvif
sudo a2enconf php8.3-fpm
sudo systemctl restart apache2 php8.3-fpm
Setările PHP se editează apoi în /etc/php/8.3/fpm/php.ini (nu în cel din apache2), iar procesele PHP au propriul jurnal în /var/log/php8.3-fpm.log.
Setările PHP pe care le schimbăm întotdeauna
- memory_limit la 256M pentru aplicații obișnuite, 512M pentru magazine online.
- upload_max_filesize și post_max_size la 64M, ca încărcarea imaginilor și a copiilor de siguranță să nu eșueze.
- date.timezone la Europe/Bucharest.
- expose_php la Off, ca antetul de răspuns să nu anunțe versiunea PHP.
- opcache.enable la 1 și opcache.memory_consumption la 128, pentru cod compilat păstrat în memorie.
Securitatea minimă a serverului
Un server web expus la internet primește încercări de autentificare pe SSH din prima oră. Trei măsuri pe care le aplicăm înainte de a pune site-ul: autentificare SSH doar cu chei și blocarea încercărilor repetate, fail2ban pentru SSH și Apache, și actualizări automate de securitate prin pachetul unattended-upgrades, activat implicit pe Ubuntu Server. Pentru un server care rulează și alte servicii, utilizatori separați cu drepturi limitate pe fiecare site reduc pagubele unei compromiteri.
Copii de siguranță
Baza de date se exportă cu mysqldump, fișierele cu rsync, iar ambele se programează din cron. Un exemplu complet, cu rotație și copiere pe alt server, este în ghidul despre copiile de siguranță automate cu cron și rsync.
Mai multe site-uri pe același server
Fiecare site primește un dosar propriu în /var/www, o gazdă virtuală proprie și, dacă folosiți PHP-FPM, un bazin de procese propriu, rulat sub alt utilizator de sistem. Bazinele se definesc în /etc/php/8.3/fpm/pool.d/, câte un fișier per site, cu directivele user, group și listen. Apache trimite cererile fiecărui site spre socketul bazinului lui, prin directiva SetHandler din gazda virtuală. Astfel, o vulnerabilitate într-un site nu dă acces la fișierele celorlalte.
MariaDB în locul MySQL
MariaDB este compatibilă cu MySQL pentru aplicațiile obișnuite și este alegerea implicită pe AlmaLinux. Pe Ubuntu instalați pachetul mariadb-server în locul lui mysql-server; restul comenzilor sunt identice, inclusiv scriptul de securizare, care se numește tot mysql_secure_installation. Nu instalați ambele pe același server: folosesc același port și aceleași căi.
Depanare: erorile pe care le veți întâlni
- Codul PHP apare ca text în browser: modulul PHP nu este activ sau fișierul are altă extensie. Verificați cu a2query -m php8.3 sau, cu PHP-FPM, cu a2query -c php8.3-fpm.
- 403 Forbidden pe site: dosarul nu are permisiune de citire pentru www-data sau blocul Directory nu are Require all granted.
- 500 Internal Server Error imediat după adăugarea unui .htaccess: o directivă nepermisă (AllowOverride nu e All) sau un modul lipsă; jurnalul de erori al site-ului spune care.
- Access denied for user la conectarea aplicației: utilizatorul MySQL a fost creat pentru alt host decât localhost sau parola conține caractere pe care fișierul de configurare le interpretează.
- certbot eșuează cu „Connection refused” sau „DNS problem”: domeniul nu indică spre server sau portul 80 e blocat în firewall.
- Site-ul merge pe IP, dar nu pe domeniu: ServerName lipsește sau este scris greșit, iar Apache servește prima gazdă virtuală în ordine alfabetică.
Verificarea finală
- Adresa domeniului se deschide pe HTTPS, cu lacăt, iar varianta HTTP redirecționează.
- Un fișier .htaccess cu o regulă de rescriere funcționează (AllowOverride All și mod_rewrite active).
- Un script PHP se conectează la baza de date cu utilizatorul dedicat, nu cu root.
- Fișierul info.php a fost șters.
- Firewall-ul permite doar SSH, 80 și 443; comanda sudo ufw status nu arată alte porturi.
- Jurnalele site-ului din /var/log/apache2/ se scriu și nu conțin erori repetate.
Pentru monitorizarea consumului după ce site-ul primește trafic, htop și atop arată ce proces consumă procesorul și memoria, iar journalctl adună jurnalele serviciilor. Dacă preferați un panou grafic peste aceeași stivă, instalarea cPanel/WHM este drumul obișnuit, dar pe AlmaLinux, nu pe Ubuntu, iar pentru aplicații împachetate în containere, Docker poate rula stiva LAMP izolat de sistem.
Surse
- Documentația Ubuntu Server: instalarea Apache, MySQL și PHP, gazdele virtuale și administrarea pachetelor.
- Documentația Ubuntu Server, securitate: firewall, actualizări automate și întărirea accesului SSH.
Cum a fost realizat acest articol
- Autor
- Dorel Tănase
- Publicat
- 13 august 2025
- Ultima actualizare
- 18 septembrie 2026
- Surse
Lucrăm după principiile noastre de publicare, politica pentru corectare, politica pentru etică.

